joi, mai 31, 2012

Marea si cu mine in dementa unui fir de nisip

Mi-e dor de mare, de zilele alea in care imi venea sa imi smulg pielea de pe mine.De zilele in care lesinand de cald, imparteam o bordura cu pustimea de-o varsta cu mine, plini de praf toti si zdreliti in genunchi (remember frunza? :)) ).Asta pana se gasea unul care sa spuna: "Hai ba la plaja!".Aia era..
Ne intorceam cam pe la apus, sleiti de alergatura pe plaja si de drumul facut pe jos dus-intors.Cu pielea sarata si arsa de soare.

Mi-e dor de primul sarut in mare.El, mult mai matur, eu cu o emotie in gat de mama mama :)). El cu cicatricile ce-i brazdau pieptul, eu cu pletele revarsate si sarate si....pustoaica de clasa a 10a.Nu mi-e dor de el, de barbatul in sine.Mi-e dor de emotia aia pe care o racorea marea, de tremuratul ala pe care il linisteau valurile.Imi doresc sarutul asta cu EL, EL de acum.Eu tunsa scurt si blonda, el cu pletele negre si barba sarate.Aceeasi emotie si acum, aceeasi teama de el, de mine, de noi...Eu dupa 10 ani, aceeasi teama dulce.Fiorul banalei atingeri a cotului.Ochii care zambesc si-mi spun: "Sa nu te schombi niciodata!".Toate asta le vreau in mare.Mai conteaza cat va dura?Mi-e dor de mare!

Mi-e dor de prima bere bauta pe dig la "SlipKnot" :)) ahhh...De primul acord de chitara ascultat acolo.De prima tigara (jur ca ma las de fumat :D ) fumata pe pietrele alea.De prima data cand ne-a legitimat garda...Toate astea se intamplau cu ea aproape.cu MAREA la doi pasi.Marea asta face parte din mine.
cate povesti au inceput pe malul ei si cate s-au terminat?Mi-e dor de luminile din mare, sa inot printre ele, sa-mi alint picioarele in nisip, EL s ama sarute, iar marea sa vorbeasca.Vreau acasa...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu