miercuri, iunie 17, 2009

Cum mortii masii e posibil asa ceva??

"Valentina, arestata fara mandat de arestare. Incredibil!!!

Data fiind gravitatea situatiei, acest articol are prioritate fata de altele programate pe acest blog.


Astazi, 16 iunie, am fost la procesul Valentinei Secrieru asa cum am promis. In sala de judecata nu s-a intamplat nimic deosebit. Cum era de asteptat, judecatoarea a admis rejudecarea procesului “inchis irevocabil” in data de 28 aprilie a.c. de catre judecatorul Daniel Severin. Dar totul s-a desfasurat si acum rapid si in afara procedurilor obisnuite. Atat eu, cat si cei 8 martori, am ramas uimiti si intrigati ca nici de data asta nu am facut decat sa jucam roluri de figuranti la spectacolul la care fuseseram invitati sa participam ca martori. Nimeni nu a fost audiat si ni s-a comunicat ca maine se va da pronuntarea.

La iesirea din sala, un grefier mustacios, gras si obraznic ne grabea cu expresia ”hai, mai repede, iesiti odata.” In fata usii, insa, o incredibila surpriza: Politia de la Imigrari o astepta pe Valentina sa o ia in primire. Intai am crezut ca este o farsa, dar vazandu-le mai apoi legitimatiile, am inteles ca asistam la un abuz fara precedent si ca totul este pierdut.

Nu aveau mandat de arestare, dar au arestat-o.

Am plecat cu totii la politie. Valentina a fost dusa intr-o camera din care nu a mai iesit. In fata acestei incalcari grosolane a legii la care am asistat, m-am simtit neputincioasa, dezgustata, umilita si adanc ranita.

L-am sunat pe Tudor care m-a pus in legatura cu doi tineri reporteri de la Observatorul Antenei 1, care au venit prompt cu camera de luat vederi si cu un microfon. Carmen Preotesoiu, autoarea articolului “Casnicia dauneaza grav cetateniei”, aparut in “Jurnalul National” sambata, 13 iunie, a sosit si ea.

Politia a reusit sa-i smulga o semnatura Valentinei si una avocatei Luiza Mocanu pentru faptul ca au luat cunostinta de decizia de expulzare. Am plecat dupa doua ore in care am asteptat in zadar sa o revad pe Valentina. Ceilalti martori au mai ramas o vreme. Spre seara, reporterul Antenei 1 m-a sunat si mi-a spus ca, desi a stat pana la sfarsit, nu a putut filma momentul in care “infractoarea periculoasa” a parasit sediul politiei, deoarece masina cu care a plecat a fost trasa in imediata apropiere a usii, blocand intrarea si vederea.

Acum cateva minute a sunat Valentina. Era la granita, plangea. Mi-a spus ca atunci cand au bagat-o in masina au tinut-o de gat si de maini ca sa o imobilizeze si sa o impiedice sa ia legatura cu cei de afara care o asteptau. Tratament de tipul celui aplicat marilor infractori, teroristilor si criminalilor periculosi.

Au trecut 20 de ani de la Revolutie si oameni nevinovati sunt luati de pe strada, fara mandat de arestare, dusi sub escorta si expulzati din tara in plina desfasurare a procesului lor, al carui obiect este tocmai cererea de rezidenta. Probabil ca s-a ispravit cu statul de drept din moment ce prezumtia de vinovatie este cea care dicteaza actele de violenta ale Politiei Romane, institutie compromisa de atatea abuzuri si acte de coruptie.

Raman si intrebari legate de APARAREA Valentinei. Ce a facut de fapt avocata ei, doamna Luiza Mocanu, in aceasta farsa judiciara? Ce rol a jucat? De ce nu s-a ocupat din timp de un simplu certificat care sa faca imposibila arestarea ei in plina zi, chiar in incinta Curtii de Apel Bucuresti? De ce avocata Luiza Mocanu a semnat hartia prin care lua cunostinta de arestarea si expulzarea Valentinei Secrieru si de ce nu i-a sugerat clientei sale sa nu se prezinte la proces?

Neprofesionalism sau coniventa cu politia? Unul dintre politisti a facut urmatoarea declaratie incendiara: “Daca aveati un alt avocat, la ora asta nu erati aici.”

Doamna avocat Luiza Mocanu are de acum inainte o sarcina foarte grea, aceea de a castiga prin orice mijloace procesul Valentinei si de a face dovada profesionalismului si a bunelor sale intentii.

Iarina Demian"

Acesta este ultimul articol al mamei lui Tudor Chirila apropos de cazul Valentinei. Cum este posibil asa ceva?Unde traim?De ce mai traim? Ca sa ni se dovedeasca ce?Ca degeaba au trecut 20 de ani de la Revolutie?Refuz si am sa ma opun pana la epuizare unui asemenea sistem.Va veni vreodata ziua in care nu ne va mai fii teama sa vorbim liber, sa traim liber?Cu ce a gresit aceasta femeie?Cu ce drept au arestat-o fara mandat?Cine a autorizat mizeria asta?Este unul din putinele momente in care imi vine sa intru in pamant de rusine , ca asa ceva este posibil in tara mea!

Suntem atat de indiferenti.Pana la indobitocire.Ne ducem vietile prapadite si napadite de mizerie, prostie si rutina intrand in extaz la becali si basesce.Ne batem cu pumnii in piept ca suntem romani.Hai zau.Vreau ca fiecare dintre voi, cei ce veti citi acest articol, sa va puneti intrebarea :Eu ce fac pt a imbunatati mediul in care traiesc?Eu ce am facut pt tara asta , ca sa am dreptul sa ma mandresc cu nationalitatea mea?

RUSINE!!!!   RUSINE!!!!   RUSINE!!!!

luni, iunie 08, 2009

Mimam dragii mei, dar mimam prost!

    In seara asta am dat peste un articol recent al lui Tudor Chirila.Urmaresc blogul lui cu placere.Stilul lui este unul crud, acid uneori, visator si niciodata plat!In fine ideea e urmatoarea.Cum am tot lipsit zilele astea din mediul virtual pe motivul ultimilor pregatiri pt a putea deschide barul vineri, azi am luat la citit articolele lui scrise acum cateva zile.Unul singur m-a lovit in moalele capului.M-a lovit atat de tare ca am facut spume secunda doi.Cititi va rog mai jos textul preluat de la Tudor.Un text care de fapt apartine mamei sale si care se numeste "Cine este Valentina? Sau cum poate fi deportat un om cinstit": 

  "Textul de mai jos apartine mamei mele. Este o poveste cu alura suprarealista, dar se intampla in aceste zile in Bucuresti, Romania. Personal sunt revoltat si cred ca asa trebuie sa fiti si voi daca libertatea si demnitatea umana mai sunt valori in care credeti. Este incredibil ce poate face asa zisa Politie Romana. Va rog, atat pe voi, cat si pe cei din presa, sa cititi si sa raspanditi acest text ca pe o posibila sansa de salvare a acestei femei.


Am cunoscut-o in 2004. Venise pentru prima oara in Romania din Chisinau sa caute de lucru. Parasita de barbat, fara locuinta, cu doi copii mari pe care i-a intretinut singura in ultimii ani, a incercat sa gaseasca de lucru in Romania ca sa poata trimite bani acasa. Unul din baietii ei este inca elev si locuieste la una din surorile ei.
  

Valentina a terminat liceul, a lucrat intr-o bibloteca, a facut o scoala de masaj, stie sa faca menaj si nu se da in laturi de la nicio munca, oricat ar fi de grea. Este o fire vesela, foarte cinstita si delicata. Am cunoscut-o printr-o prietena si am angajat-o ca voluntara in 2005 la Fundatia Culturala artEST pe care o conduc.

Valentina s-a facut repede indragita si respectata de toti cei la care lucra. Nu a incalcat niciodata legea cetatenilor moldoveni, aceea de a sta in Romania doar atat cat era prevazut de lege (o lege draconica) si s-a intors la fel de legal. Locuieste la mansarda unui bloc, intr-o camera de serviciu, pentru care plateste intretinere si figureaza in cartea de imobil. Acum un an s-a recasatorit, dar nu pentru a capata cetatenie romana, fiindca traieste de 5 ani in Romania si ar fi putut sa-si depuna actele in mod legal, ca orice moldovean care cere redobandirea cetateniei romane.

Din momentul in care s-a dus la politie sa ceara un permis de sedere in Romania a inceput golgota acestei femei.

Stiti ce inseamna interviul la care trebuie sa se supuna un cetatean moldovean intr-o asemenea situatie? Inseamna umilinta, agresivitate, amenintari, inseamna aceleasi metode securiste care erau folosite pe vremea regimului comunist. Inseamna o vanatoare de oameni ca intr-un celebru film american al carui nume nu mi-l amintesc si in care niste multimilionari angajeaza pentru un week-end un om sarac, la limita existentei, caruia ii promit o mare suma de bani contra unor servicii pe care acesta ar trebui sa le faca in timpul vanatorii. Omul, de buna credinta, accepta, fara sa-si dea seama ca fusese “distribuit” in rolul animalului care urma sa fie vanat. Se succed scene de o cruzime infioratoare. Nu stiu de ce, dar felul in care au decurs cele doua sau trei saptamani cat a durat respectivul interviu, mi-au amintit de acest film, o metafora cutremuratoare a conditiei umane.

Urmarita, hartuita, intimidata, amenintata, santajata, Valentinei i s-a spus chiar de la inceput ca dosarul ei nu va fi aprobat. Mijloacele folosite de politistul de la imigrari care s-a ocupat de cazul ei, au fost in afara deontologiei profesionale. El a smuls o declaratie nefavorabila de la sotul acesteia, spunandu-i ca s-a casatorit cu o femeie mai batrana decat el, o delatoare, o infractoare, care are un dosar mizerabil si ca ar fi bine sa o paraseasca, deoarece ea ar putea sa-i faca mult rau.

Barbatul, dupa ce a fost servit cu bautura chiar de politist (alcoolic fiind) pretinde ca a primit si doi pumni in cap (dar nu putem fi siguri), a scris ce i s-a sugerat, asa cum a marturisit mai tarziu plangand, speriat si intr-o stare de soc. Dosarul a fost inchis, iar politistul a semnat fara nicio tresarire deportarea Valentinei in termen de doua saptamani.

“Deportare”, cuvant implacabil, care ascunde in spatele lui crime de razboi, spionaj, tradari, holocaust etc., numai ca Valentina este la fel de “vinovata” ca si nenumaratii eroi ai lui Soljenitin, deportati pe viata in lagare de concentrare si “condamnati nevinovati la moarte civila”.
Am sfatuit-o pe Valentina sa faca o contestatie si sa o depuna in trei exemplare: la Politie, la Curtea de Apel si la Ministerul de Interne. Politia a raspuns ca isi mentine hotararea de a o deporta (doar nu era sa se dezica) si ca atitudinea politistului care s-a ocupat de cazul ei va fi luata in discutie. Ministerul de Interne nu a raspuns nimic.

Curtea de Apel i-a primit actele cu mare dificultate. Sunt angajati probabil in acest sistem oamenii care se pricep cel mai bine sa te respinga, sa te induca in eroare si sa aiba un comportament grosolan precum o grefiera care si-a spus numele cu mare greutate: Ileana Iepure.

Valentina a asteptat sa primeasca o citatie la adresa unde locuieste, dar nu a primit nimic si a aflat ca dosarul ei s-a inchis prin neprezentare. Nu se mai trimit citatii fiindca nu sunt bani, dar, in schimb, se pune o cruce pe dosare, poate reclamantul renunta sau, intr-un caz si mai “fericit”, moare.

A angajat o avocata, care a repus dosarul pe rol. Un judecator obosit si plictisit, dar cu siguranta si avizat, nu a vrut sa asculte apararea si a declarat ca sunt suficienti martori in dosar si nu mai are nevoie de nicio declaratie. Dosarul a fost inchis irevocabil. Avocata a atacat judecatorul si a primit un alt termen de judecata.

La acesta din urma, Valentina a venit cu sotul ei si cu o parte din martori. Ceilalti, care din diferite motive nu s-au putut prezenta, au dat declaratii la notariat. Dar procesul se amana din nou deoarece judecatoarea declara ca nu a primit niciun dosar pentru a putea judeca acest caz. Nimeni nu stie unde se afla dosarul si nici cine l-a ratacit... daca nu cumva a fost sustras!...

Valentina primeste un alt termen – 16 iunie. Intre timp, merge la Ministerul de Interne si cere sa i se dea un raspuns. Un consilier amabil ii recomanda sa faca o plangere la Ministerul Justitiei. Valentina pleaca deznadajduita.

Ma intreb de ce, pe de-o parte, mimam cu atata candoare libertatea, corectitudinea si democratia, iar pe de alta parte, ne batem joc cu buna stiinta de semenii nostri, mai ales de cei slabi si saraci, care nu au bani sa plateasca spagi. Ce i se imputa Valentinei si de ce domnul politist de la imigrari Doru Negru o ameninta cu fraze de genul acesta: ”vezi ca acum iti pun catusele la maini”?

“Nu am furat, nu am inselat pe nimeni si nu cred ca merit un asemenea tratament.Am probat casatoria cu acte in regula, cu albume de fotografii si cu faptul ca am plecat la Chisinau impreuna cu sotul meu la rudele mele, unde am stat mai bine de o luna. Dupa declaratia pe care a fost constrans sa o dea politiei, sotul meu a continuat sa traiasca alaturi de mine, sa-mi spuna ca ma iubeste si ca nu doreste sa se desparta de mine... de atunci, insa, a inceput sa bea si mai tare”
De ce nu li se spune oamenilor de la inceput ca nu au nicio sansa si ca totul nu este decat o farsa?
Pe data de 16 iunie m-am oferit sa merg in calitate de martor la procesul Valentinei care asteapta putina omenie si mai multa dreptate din partea justitiei. Sa nu uitam ca cel mai mare tradator din ultimii ani, Omar Hayssam, banuit ca ar fi liderul unei grupari de crima organizata, a iesit din Romania fara ca Politia de Frontiera sa se sesizeze, iar Valentna Secrieru, o femeie pasnica si de treaba, este tratata ca un dusman al poporului roman, iar politia hotaraste deportatrea ei. Nu pot sa nu ma intreb ce se afla in spatele acestor victorii pe care le reputeaza politia cu orice pret: bani, avansari in grad sau ceva si mai important?

In sfarsit, probabil ca va intrebati de ce pun atata suflet in aceasta poveste?

In 1940, cand Basarabia a fost ocupata de armatele sovietice, sotul meu, Ioan Chirila, copil fiind, a fugit din orasul Ismail cu fratele si parintii sai. Una din surorile tatalui, Irina, nu a vrut sa-si paraseasca casa. Peste putin timp a fost deportata in Siberia si a murit in tren. Familia Chirilov a trecut Dunarea si s-a stbilit la Galati, iar apoi la Braila. Cu siguranta, daca nu ar fi reusit sa fuga, soarta lor ar fi fost aceeasi cu a matusii Irina. Astazi, Chisinaul este tot un fel de Ismail in care oamenii nu isi mai gasesc locul si fug din calea comunistilor.

P.S. De cateva zile, politia o terorizeaza din nou pe Valentina, probabil pentru a-si pune planul in aplicare, fara sa mai tina seama de contestatia care s-a facut. Si eu care speram ca, dupa ce a bagat spaima in Valentina, a intimidat-o si a facut-o sa semneze hotararea politiei fara macar sa o poata citi (era scris neinteligibil), domnul politist Doru Negru doreste sa-si ceara scuze...

Iarina Demian"

Aveti si partea a doua a acestei povesti:

"Vanatoarea continua! Politia il cauta pe sotul Valentinei si sugereaza ca el este implicat in fapte penale si ca trebuie gasit urgent! Valentina a fost obligata sa plece de la adresa unde locuia si sa se ascunda. Pentru cine nu a citit cu atentie povestea Valentinei, numele politistului care s-a ocupat de cazul ei este Doru Negru de la Oficiul Roman pentru Imigrari.

Nu sunt avocata Valentinei si nu eu am avut de a face cu procesul si judecatorii. Nu am de unde sa-i cunosc. Singurul nume pe care l-a retinut Valentina este cel al primului judecator care a inchis dosarul irevocabil. Fara sa audieze vreun martor si fara sa asculte apararea. El se numeste Daniel Severin si a judecat procesul Valentinei din 28 aprilie 2009.

Dosarul este disparut in continuare, iar grefiera care ar fi trebuit sa redacteze prima motivatie este in concediu. Deocamdata acestea sunt datele. Asteptam data de 16 iunie. Oare va aparea dosarul pana atunci? Cu ajutorul lui Dumnezeu si al nostru, al tuturor, Valentina va merge mai departe. Avem deja promisiuni din partea presei. Asteptam ca presa sa se ocupe mai putin de scandaluri si mai mult de soarta unor oameni ca Valentina, saraci, fara relatii si care nu pot plati spagi. 

Iarina Demian"


Iar acum incep spumele mele.Cum durerea mea e asa ceva posibil in conditiile in care ne batem cu caramizi in piept unii pe altii ca gata! sistemul comunist nu mai e?Sunt studenta la Istorie ultimul an.Am ales cariera asta din pasiune (clar ca nu pentru bani) si din ideea ca trebuie sa stii cine esti pt a sti incotro te indrepti!Corect?

Intr-o societate care isi respecta valorile morale , un om fara trecut nu valoreaza nimic, e egal cu ZERO!!!Intr-o asemenea societate un asemenea om ar fi considerat o taratura, dar noi il ridicam in functii de stat.Am ales aceasta meserie (cea de profesor, desi pana una alta barmania imi plateste necesitatile) pt ca mi-am asumat responsabilitatea de a duce mai departe aceste valori.As vrea sa imi rapsunda domnul politist Doru Negru la intrebarea: Eu ce le voi spune elevilor mei?

Ca suntem o tara care ce?Ca suntem o tara care desi arboreaza drapelul UE (mare afacere si aia dar fie...) si un zambet inocent, de fapt se bazeaza in continuare pe practici comuniste?

Pt aceleasi practici comuniste au murit niste oameni, multi tineri atunci in '89.Aia au murit ca noi sa putem circula , vorbi si exprima orice idee LIBER!!Ce gluma de prost gust e asta?Cine are chef de poante la modul asta atat de morbid?Pt ce se redifuzeaza in fiecare an imaginile cu revolutia?De ce continuam sa ne laudam cu puterea de convingere si cu tot curajul acelor oameni?Cum de avem tupeul asta cand de fapt ca si societate ascundem mizeriile astea?Cand de fapt ne extaziem la stirile de la ora 5 , in care crimele conjugale, sexul, curvele si violurile, columbencele si sexi brailencele ne fac deliciul? "Dati poporului paine, apa si circ!'...

Nu ne trebuie mai mult pt ca nu ne duce capul.Suntem niste ingrati si niste mincinosi.Ne laudam cu orice diploma , premiu luat de copiii romani in strainataturi, dar de fapt suntem un popor in care agramatii si obezii sunt majoritari.Urlam ca sustinem moldovenii ca sunt tot suflete romanesti.Sustinem pe dracu, ii hartuim si ii intimidam, dar de fapt suntem si vom ramane o natie de securisti inca 10 ani de acum incolo.Cat timp trebuie sa mai treaca pt a ne scutura de mizeria si noroiul unei epoci in care furtul si tortura erau insemnele statului?

Lasand la o parte senzatia ca se taraie prin mocirla demagogiei, decembrie de decembrie, numele mortilor revolutiei.Fratilor macar sa fim in stare sa ne dam seama ca an de an oamenii aia trebuie cinstiti cu macar un gand bun daca nu cu o lumanare.Lasam sa intre in tara tot soiul de arabi si alte natii cu afaceri ilegale , cu trafic de carne vie, droguri de mare risc si mai stiu eu ce nenorociri, dar cand trebuie sa ajutam un om il persecutam ca pe un ultim criminal.Sunt ferm convinsa ca acest caz al Valentinei nu este si singurul.Ma umple de furie o astfel de situatie cand peste tot la tocsourile noastre apar papitoi din astia imbracati frumos care condamna regimul politic din Moldova.Nu suntem mai buni ca ei.Noi doar  mimam dragii mei, dar mimam prost!Promit sa fac acest caz cat mai cunoscut si sa il trimit peste tot in media locala.Sper din tot sufletul ca aceasta femeie sa isi traiasca linistita viata aici in Romania!

Mimam dragii mei, dar mimam prost!